Toleranţa la români...

Mai 2007: Preşedintele României foloseşte apelativul „ţigancă împuţită“ în legătură cu o jurnalistă a Antenei 1.
Iunie 2007: Festivalul GayFest declanşează proteste vehemente în stradă, violenţe şi se termină cu arestări în rândul contramanifestanţilor.
Iulie 2007: Ministerul Sănătăţii scoate homosexualii de pe lista donatorilor de sânge.
Noiembrie 2007: Evenimentele din Italia aduc în atenţia opiniei publice discrinimarea la adresa romilor sau a românilor. Presa din România nu dă dovadă de accente xenofobe, însă forumurile ziarelor sunt inundate de mesaje extremiste la adresa romilor.
Noiembrie 2007: Ministrul de Externe vorbeşte de o posibilă deportare în deşerturile Egiptului a cetăţenilor români „certaţi cu legea“.
Toate acestea în timp ce rezultatele unui Eurobarometru privind discriminarea în România şi UE, lansat la începutul lui 2007, spun că românii sunt, în numeroase privinţe, mai toleranţi decât ceilalţi europeni.

1. În societatea românească nu e loc pentru homosexuali
La întrebarea „Credeţi că homosexualii trebuie acceptaţi ca orice altă persoană?“, 52% dintre cei intervievaţi răspund negativ şi numai 34% pozitiv (restul de 15% refuză să răspundă). 77% dintre români s-ar simţi deranjaţi dacă o persoană de acelaşi sex le-ar face avansuri, două treimi ar avea aceeaşi reacţie dacă ar vedea două persoane de acelaşi sex sărutându-se pe stradă şi mai mult de jumătate ar fi destul de mult sau foarte mult deranjaţi să afle că o persoană apropiată sau medicul de familie este homosexual. 45% dintre români nu s-ar simţi confortabil să ştie că un coleg de serviciu are o altă orientare sexuală. Totuşi, 9% dintre respondenţi recunosc faptul că s-au simţit atraşi cel puţin o dată de persoane de acelaşi sex.

2. Românii cred că hărţuirea sexuală nu trebuie raportată
43% dintre români au încredere să apeleze la o instituţie a statului dacă sunt hărţuiţi sexual la serviciu, se arată într-un raport al Centrului Parteneriat pentru Egalitate (CPE). Dacă majoritatea celor intervievaţi au declarat că sunt dispuşi să apeleze la o instituţie, alţii au declarat că ar încerca să discute cu agresorul (40,5%) sau l-ar da în judecată (36%). Cei mai mulţi intervievaţi au declarat că hărţuirea sexuală este atunci când agresorul cere sub ameninţare întreţinerea de relaţii sexuale (90,4%), încearcă acest lucru cu forţa (88,5%) sau cere cu promisiunea unei recompense ulterioare (83,9%).

3. Românii au început să accepte romii
Societatea românească a devenit mai tolerantă faţă de romi, nivelul intoleranţei scăzând de la 73% în 1993, la 36% anul trecut, însă romii continuă să se simtă discriminaţi în contactul cu angajaţii primăriilor, ai poliţiei şi sistemului sanitar, se arată în Barometrul Incluziunii Romilor, lansat de Fundaţia pentru o Societate Deschisă. În schimb, şcoala este locul unde se simt cel mai puţin discriminaţi. Potrivit studiului FSD, 45% dintre romii din România se declară romi romanizaţi, educaţi în spiritul culturii române, un procent de aproximativ 15% sunt rudari şi vătrari, neamuri relativ asimilate culturii majoritare, şi doar 15% se identifică cu neamurile mai tradiţionale ale căldărarilor, ursarilor sau cărămidarilor, iar restul de aproximativ 25% se consideră „doar ţigan“ sau se afiliază altui neam.

4. Liceul nu prezintă interes pentru romi
Adesea, pentru liderii romi cauza sărăciei este nivelul scăzut de educaţie şcolară al romilor în comparaţie cu alte etnii. Potrivit specialiştilor, lipsa interesului pentru şcoală se datorează discriminării din unităţile de învăţământ, dar şi tradiţiei rome, unde şcoala nu e valorizată. Doar 23% dintre respondenţii romi nu au şcoală, 27% au absolvit patru clase, iar 33% opt clase, comparativ cu un număr de 2% fără şcoală, 11% cu patru clase şi 24% cu opt clase în rândul celorlalte etnii din România. 95% dintre romi nu au fost la liceu.

5. Discriminarea sexuală se observă la salariu
Româncele sunt mai slab educate, mai prost plătite şi nu se implică în luarea deciziilor, reiese dintr-un studiu privind egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi. Astfel, în industrie bărbaţii câştigă cu 60% mai mult decât femeile din acelaşi domeniu, iar comercianţii cu 15% mai mult decât femeile angajate pe poziţii similare. Chiar şi aşa, femeile acceptă mult mai repede un loc de muncă, balanţa şomerilor înclinând mai mult înspre bărbaţi. Cât priveşte concediul de maternitate, numărul bărbaţilor care îl solicită a crescut, dar femeile predomină cu 70% dintre cereri. Trei sferturi dintre românce au cel mult opt clase, iar aproape 12% nu au nici un fel de studii, mai reiese din studiul menţionat. Bărbaţii sunt mult mai instruiţi, 60% dintre aceştia având terminate studiile gimnaziale.

6. Nu ne cunoaştem drepturile nici în cazul hărţuirii şi discriminării
Circa 84% dintre români nu ştiu care le sunt drepturile în cazul în care devin victimele agresiunilor sau ale discriminării. Nivelul de conştientizare este sub media Uniunii Europene, unde 32% dintre respondenţi au declarat că îşi cunosc drepturile în astfel de situaţii, se arată într-un studiu realizat de Comisia Europeană. Finlanda şi Cipru sunt singurele ţări în care peste jumătate din populaţie a răspuns la întrebare afirmativ, în timp ce Austria, Estonia şi Spania s-au situat la polul opus, cu procente de 17%, 19% şi respectiv 23%, indicând un mic grad de cunoaştere a drepturilor în cazul discriminării sau hărţuirii.

7. A fi rom prezintă numeroase dezavantaje
În timp ce suedezii cred, în proporţie 90%, că a fi rom este un dezavantaj în societatea noastră, românii sunt mai indulgenţi, doar 6 din 10 împărtăşind aceeaşi părere, se arată într-un raport privitor la situaţia romilor din Europa realizat de Comisia Europeană. La nivel european, România este ţara în care cei mai puţini respondenţi au fost de părere că a fi de etnie romă reprezintă un dezavantaj.